marți, 20 iulie 2010

Adulter

Eram 4 la masa, la un restaurant in Domenii. Golden blitz parca. Decoruri de lemn, chelneri agitati, obisnuiti cu vizite 'importante".
Conversam despre examene, etc. Trei generatii, eu batand inspre 30, 2 pe la 40 si inca o doamna de vreo 50 de ani. Vorbim ca fetele, depre flori, filme si baieti. Da, la orice varsta se poate vorbi despre baieti.

Nu stiu cum se face ca amintim de "Pacientul englez" si de aici facem tabere: pro si contra adulter. Mie mi-a placut filmul, mi-a placut muzica, chiar si actorul principal (sau mai ales), mi-a placut pasiunea dintre ei dar, la varsta aceea nu acceptam ideea de relatie extra conjugala. Nu o imbratisez nici acum, dar atunci aveam o repulsie viscerala fata de asemenea "apucaturi". De ce sa inseli? Chiar, de ce? Din o mie de motive. Mai putin unul, rar si cam vetust, onoarea. Adica, e dreptul tau sa iti cauti fericirea, dar in mod cinstit, fara minciuni si fara duplicitate. Chestie de economie insa, maximizarea efectelor alegerii se face cu pastrarea tuturor optiunilor...

Doamna de 50 se declara pro adulter, desi nu a inselat. Regreta insa ca nu a facut-o. O alta apara personajele principale din film in virtutea iubirii. Ma gandesc la "Legaturi periculoase" (nu, nu cele romanesti) si la magnificul "It's beyond my control". Raman la parerea mea, adulterul nu este onorabil, dar sa nu dam cu piatra pana nu se termina piesa. It could be beyond our control...

De ce sa-mi aduc aminte de golden blitz tocmai acum? Pentru ca "Pacientul Englez" a fost drama a 4 personaje (si poate mai multe) dincolo de pelicula. Ca, in plan personal, a insemnat ore in sir de plansete pe doina ungureasca de pe coloana sonora, din dragoste, fara adulter, si cu promisiunea unei vesnice iubiri. Noroc ca, desi nestirbita in absurdul ei, iubirea aceea s-a lasat "tradata" de o dragoste mundana.

English Patient s-a filmat (cel putin scena grotei) in Tunisia, intr-un peisaj lunar (am fost pe acolo). Dar aici, in inima Africii, imi amintesc de replica " I once traveled with a guide who was taking me to Faya. He didn't speak for nine hours. At the end of it he pointed at the horizon and said, "Faya!" That was a good day."

Niciun comentariu: