Leme de lene

1. Daca nu declarati vinerea zi libera, nu va creste in veci productivitatea. Nu trebuie demonstrat, pentru ca e de la sine inteles ca vinerea nu se munceste.
2. Omul muncitor nu face cat doi. E bine totusi ca femeile sa stea acasa si sa faca pui pentru ca altfel nu va avea cine sa ne plateasca pensie.
3. E pacat ca s-a trecut la exploatarea omului de catre om, cand puteam invata in continuare maimutele sa faca un set complet de operatiuni si sa le angajam in multinationale. Unde mai pui ca doi-trei cimpanzei ar fi fost suficienti pentru a se ocopa de management.
4. Mai bine traiesti putin decat sa mori mult. (asta e o axioma)
5. In weend iei o gura de aer, cat sa-ti potzi tine respiratia in restul saptamanii. Pacat ca si in afara biroului a inceput sa miroasa tot a c...t.
6. Toti amicii mei nefumatori care lucreaza in tobacco ar trebui ca in fiecare dimineatza sa scuipe oglinda si nu chiuveta.. La fel ar trebui si noi, astia care punem aspartam in bomboane.
7. Cu cat esti mai destept cu atat mai bine, de ceilalti.

PS: Ala micu' a lu' sor-mea m-a intrebat ce e aia infringement. I-am zis ca acum nu e cazul sa stie, dar cand se va casatori, cu sigurantza o sa afle daca uita de aniversarea nevesti-sii.

2 (cum am murit de plictiseala)

Guest post by Corporate Rodent Intai mi a venit sa urlu, dar zgomotul de fond produs de 50 de fiintze si tot atatea hard discuri, vreo 20 de ventilatoare, 50 de telefoane fixe si cel putin inca pe atatea telefoane mobile a anulat pornirea naiva si copilareasca. M-am cufundat intr-o reverie placuta, in fata PCului care clipea netulburat: mi-am imaginat ca mor. Pur si simplu, fara complicatii si cauzalitati ci doar ca mor si ca nu voi mai fi aici. Micile drame corporatiste tineau loc de funeralii: cateva fete de la marketing boceau ca nu s-a tiparit pliantul, IT-ul tuna ca furnizorul nu a livrat solutia, clientul vrea alt produs, "forta de vanzare" (pt. ca nu poate fi vorba de oameni ci doar de efective) nu a respectat procedura. Am murit injurand. Un slogan nou se nastea de acolo de unde doar vorbe goale proconsumeriste se rosteau mecanic si se colorau conform cu "charta". Am murit in tihna, micsorandu-ma ca o mumie, lasand umorile sa se evapore in aerul ventilat la refuz, plin de praf, ignoranta si ifose. Eram in sfarsit un angajat fericit.
Ce m-a surprins a fost sa constat ca in ciuda trecerii mele in grija lui Hades, inca mai primeam felurite cerinte : sa updatez cate un raport, sa justific niste underperformanceuri (or fi niste pantalori scurti?!), sa fac un forecast. Asta cu forecastul mi s-a parut oarecum fireasca, pentru ca de obicei spiritele mortilor sunt invocate pentru a ne spune ce ne ascunde viitorul...
Curand, cartela mea nu a mai pontat, iar masina nu a mai iesit din parcare. Foaia de parcurs a ramas velina ca o fata mare si cineva de resurse umane s-a prins. Cand am livrat raportul cerut, indicand ca vanzarile au scazut pt ca, P... Mea, oamenii nu mai au bani sa cumpere racoritoare, m-au last in pace. Li s-a parut o idee buna pt o campanie pe online, pe Hi5 in special, targetand cocalari si pitzipoance. Ca urmare a cresterii cu 251 la suta a vanzarilor pe segmentul vizat (forecastata tot de subsemnatul pe 5 ani cu un CAGR de cateva mii la suta) m-au si promovat. Despre morti, numai de bine! (Guest post by Corporate Rodent)

episodul 1

(Guest post by Corporate Rodent) Fiecare zi e o lobotomie nereusita. Adica iti mai ramane exact atata creier cat sa simti durerea si sa nu intrevezi niciun licar de speranta. Circuitul banilor in societate este unicul principiul caruia I se subordoneaza existenta banala, de rumegatoare de guma in fata monitorului, in detentia autoimpusa, de la 9 la 6. Ceva mancare proasta, la pranz, tine loc de pauza spirituala, culmea! Atunci iesi sa vezi lumina soarelui si poate chiar schimbi niste vorbe cu cineva de langa tine. Vorbe fara sens, de cele mai multe ori, pentru ca in cireada nu prea ai parte de intelepciune. Daca ai norocul sa dai peste o nestemata care sa nu se socheze la vederea vreunui obiect vestimentar insotindu-si "iluminarea" cu "vai, fata, dar ce pantofi/rochie ti ai tras" , poti considera ziua o reusita. In rest, dobitoacele ca si tine rumega si viseaza iarba, in cazul nostru haine si gadgeturi pe care sa le cumparam "la salariu" . (Guest post by Corporate Rodent)

adio si bun gasit!adio si bun gasit!

Astazi si, sper eu, "de astazi", vom avea un guest care va posta pe Smart Urban mai mult decat mine. Ca orice "afacere" care ajunge la maturitate (in cazul meu lenea deplina si netulburata), blogul Smart Urban va fi cedat, lasat pe mainile harnice ale unui om mai tanar, mai energic si desigur destoinic (pentru generatia Y "intreprinzator"). Sa scrie ce i-o trece prin cap. Eu, Victoria, v-am zis adio.