Desi mi-e jena sa citez scriitori al caror nume nu stiu sa-l pronunt (ca sa nu mai vorbim de cat stiu din opera lor), voi trece in registrul ”monden dezgropat” analogia urmatoare.
Ascultam o emisiune in care era relatata istoria lui Abraham si a lui Isac din perspectiva lui Kierkegaard. Ca cica filosoful - poet religios, pentru care credinta era telul vietii si cheia spre devenirea de sine, aprecia tare mult povestea aceasta, pe care ar fi ”aprofundat-o” in ”Frica si Cutremurare”. Acum, gurile rele spun ca el ar fi rupt logodna cu iubita vieții lui (Regine Olsen) tocmai ca să înțeleagă exact prin ce a trecut Abraham când a acceptat sa-și ucidă fiul ca dovadă supremă de credință în Dumnezeu.
Ma intreb...O fi adus acest sacrificiu ca sa verifice daca Ingerul exista? (Ca in povestea lui Abraham, venea Ingerul in ultima clipa si il salva pe Isac). Sau o fi ”neiubirea” cea mai mare dovada de iubire? Cum era pentru unii filosofi ”nefiinta”, vezi la Cioran: ”sa nu te fi nascut niciodata, ce fericire!”...
Sa nu iubesti persoana pe care o iubesti cel mai mult? Eh, nu e asta dovada suprema de iubire?
Cred ca aceasta idee kierkegaadiana m-a impins sa caut ”Jurnalul Seducatorului” si nu faptul ca sfaturile din Cosmo mi se pareau insuficiente. Ideea ca exista un adevar absolut, o iubire mare si unica.
Pe de alta parte, Don Juan si toate personajele asemenea lui, nu sunt catusi de putin infidele. Ele cauta mereu marea iubire. Totdeauna, actuala este o posibila mare iubire iar urmatoarea este cu siguranta marea iubire. Daca Kierkegaard ar fi stiut sa opereze cu conceptul relativitatii, nu ar mai fi plans in pat de dorul Reginei (asa zicea el) si ar fi facut multitasking cu vocatia de scriitor, sot si credincios.
Ce personalitate pasiv agresiva avea si melancolicul asta!
Dar, va ganditi ce sentimente complicate si profunde emanau din sufletul lui chinuit?! Cum noi, banalii, nu vom simti niciodata, cand stam noi la film, in parc, pe banca, tinandu-ne de mana sau cand zambim tampit spre fotograf...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu