Downtown. Downshifting

motto

Today is the first day from the rest of your life.

Pauza de 3 ore in program, zi lucratoare, soare de Bucuresti, mijloc de saptamana. Piata Victoriei, Romana, Universitatii, Izvor. Las masina, sub o prelata naturala de praf. O iau in sus pe Victoriei (recitii deunazi Repaos duminical, de Caragiale, de aici expresia). Dau de fostul Benetton, fosta Romarta copiilor, actual sediu de banca. Verific disponibilul, in spate 2 pusti, ne-emo, se giugiuleau de zor. Cobor pe Elisabeta (fost Kogalniceanu, fost nu mai tin minte) pana la noul KFC. Intru, frumos localul (comparativ cu cele din tagma lui). Regret un pic ca nu am luat revista Elle sa am ce frunzari. Era insa cam ridicol sa alatur degetele unsuroase de grasime paginilor despre dieta anticelulitica (articol de fond in numarul asta). Dau inainte cu aripioare picante fara mustrari de constiinta. Apropierea de 30 de ani aduce cu sine si acest beneficiu: nu te simti vinovata pentru ce te face fericita. Termin mancarea, creionez pe un servetel diverse business planuri. Dau un telefon, 2. Anulez o programare, fac altele, in alta parte. Imi promit ca merg si prin parc. Why not?

Daca-i blog, antireclama sa fie!

Atentie la cosmeticele invechite! Se poate intampla chiar si/mai ales marcilor „bune” (exemplul de fatza, Clinique).

Marturie pentru o alergie desfiguranta sta fatza autoarei. Poate atasez si poze. Sau poate nu, pentru ca nu e un site horror.

Atentie, din nou la data de expirare.

Pungă. Valea pungă!

Salut initiativa legislativa de a limita folosirea pungilor de plastic, cele care cresc invariabil pe campiile si prin padurile patriei.

Recomand pungutele/sacosele/papornitele daca vreti, de carton, hartie, rafie, iuta, panza si alte materiale biodegradabile. Sunt cool (nu ca tinem neaparat la asta) si prietenoase cu mediul.

Verde, frate!

Analfabetismul financiar

Intr-un numar recent din The Economist, se vorbea despre cat de multi oameni detin cunostinte extrem de restranse cu privire la banci, credit si dobanda. Desigur, preocuparea e in legatura cu criza subprime, dar ignorantza nu se rezuma la spatiul afectat de criza.

Un profesor de la Harvard University declara chiar ca a intalnit studenti de la cele mai bune universitati, inclusiv la programe MBA, care nu cunosc diferenta intre dobanda nominala si cea reala.

Ca anecdota, la noi sunt oameni care iau credit si apoi pun banii la banca, pentru a castiga niste bani... (de la aceeasi banca)

Date fiind ignoranta maselor in domeniu, in SUA s-a declarat aprilie ca Financial Literacy Month iar around the world, se pare ca se face ceva in directia educatiei financiare (va fi un summit la Brussel pe aceasta tema).

Intre timp, credit fericit!

Risipa in ”Camera de hotel” la Odeon

Muzica buna, actori ok, decor inteligent plasat. Numai ca piesa, scriptul, nu era nicaieri... Cateva destine, cateva probleme. Zero sclipire. Lunga ratacire.

Risipa. Risipa de timp, mai ales.

Buna dimineata!

Sunt pe alt meridian, acum ar fi ora 22. Acolo unde as scrie acum Buna seara. Dar e dimineata. Vroiam doar sa anunt ca vor fi 29 de grade in Bucuresti, astazi. (Am auzit la stiri, nu mai stiu postul, ca sa citez sursa exact).

Si am mai primit astazi o scrisoare. Din 2002. Da, am gasit-o intamplator si era cum nu se poate mai actuala. Asta, sigur ca nu intereseaza pe nimeni. Va invit sa reflectati in aceasta zi caniculara la ceea ce ramane constant in viata voastra. Ce nu s-ar schimba niciodata, no matter what?

Veti descoperi lucruri interesante, cu siguranta...

Prospaturi

Pentru ca Smart Urban s-a cam indepartat de la ce era scris pe frontispiciu, sa inauguram 3 rubrici:

- ECO
- STYLE
- DIFFERENT VIEW

O ...lectura nelinistitoare: Carlos Fuentes

Mai exact, ”O companie nelinistitoare” este colectia de nuvele dedicata ”imaginarului supranatural”, de catre Carlos Fuentes, un fel de Stephen King mexican, cu multe mâțe malefice.

”Indragostitul de teatru” e cea mai nice dintre toate, vorbeste depre singuratate si sublimarea instinctelor nu in creatie ci in consum de arta.

”Pisica mamei mele” e ceva sinistru, malefic si ciudat. Daca va place genul...

”Vlad”... Pai, nu se putea sa nu ajunga pana in Mexic faima lui Vlad al nostru si sa nu suscite si acolo tot atatea pasiuni cate a generat in spatiul europeano-american de nord. Seductia raului este de netagaduit pentru orice muritor. Vampirii or fi ei palizi (deci rafinati) dar sunt eterni. Nuvela poate fi socotita si o parabola pentru nemultumirile unui cuplu fericit in mod banal (”iubirea plictisita”). Filon epic impletit cu ceva file de istorie veritabila, nuvela reuseste sa marcheze, de altfel pe un teren pe care nimic nu ne-ar mai mira. Stiati ca i se imputa lui Vladutz ca taia capul pruncilor si ii baga.. pe unde au venit? Exagerari grosiere. In fond, era un tip sensibil si vitregit de soarta, pe care viata l-a facut atat de razbunator.

De ce iubesc femeile vampirii? Pai, cum sa va zic, stiti ”Buffy, spaima vampirilor”? (Uneori uit cui ma adresez.., e un filmuletz fantastic cu si pentru adolescenti) Pai, de aia. Watch (si observati, va rog si ecartamentul umerilor lui David Boreanaz... of, of)

Bate calul, sa priceapa drumul!

Am citit niste bloguri interesante. Da, unul din avantajele situatiei de a fi out-of-order (nu uitati, sanatatea e mai presus de orice) este ca poti haladui nestingherit (decat poate de durere) pe diverse siteuri, fara limita de timp.

Am citit bloguri de pe la noi, cu mult ”fun” si ”caterinca”, bloguri de analisti sociologi nerecunoscuti (stiti studiile acelea despre cine merge dimineata cu metroul si cate tipuri de corporatiste exista?), bloguri cu frustrari, bloguri de refulare, bloguri de vedete si altele. Am gasit insa si bloguri foarte interesante, cu informatie diversa si la care ma voi intoarce cu siguranta.

In fine, am auzit de bloguri in care post-urile sunt de maxim 2 randuri si de altele gen Razboi si pace.

Lumea e diversa.

Ca o concluzie, insa, iata un nou articol! Cine stie, intelege!