Paparude Rude Ude Ude Ude

Concert Suie Paparude in Club Daimon, aseara. Ploua cu galeata (ma rog, cu frapiera - ca asta aveau oamenii in club sa puna prin locurile unde se infiltra apa pe terasa).

Frumos clubul, cu piscina si toate cele. Dar, in conditiile in care eram 40 de oameni (cu tot cu staff), nu ne-au lasat sa sedem pe canapea (ca e musai o sticla de whiskey).

In fine, concertul anuntat la ora 22 incepe pe la 11 si ceva. Instalatia de sunet nu grozava. Dar oamenii de la Suie sunt simpatici. Melodiile au un sound grozav, versurile sunt cam ... masculine. Anyway, nu stiu daca femeile sunt in publicul lor tinta. Dar ar putea fi, mai ales acum cand ”barbatii au devenit chiuvete” (citez).

As fi vrut sa stau pana la sfarsit, dar balerinii mei aurii erau murati deja. Pacat. Ca muzica lor e buna. Am apreciat ca au cantat chiar si asa, sub perdele de apa si intr-o atmosfera cam lalaie.

Oricum, noul album e very good. O sa-l ascult si pe vreme frumoasa.

PAT. Mai bine in pat(ul) meu

Joi seara, am iesit in Pat. Frumos clubul insa nu prea au ce le trebuie (Red Bull, sucuri, etc). Poate asta explica si lipsa clientelei. De incercat, dar nu joia, nu in timpul meciului si nu cu prea mari asteptari de party.

Love kills. Or it makes you stronger

Mi-am dat seama ca singura poezie pe care o stiu in engleza, e de fapt o poezie ruseasca.

I loved you, and I probably still do (...) But let my love not longer trouble you/I do not want to cause you any pain... etc. (Alexandr Sergheevici Puskin)

Mesajul ei nu conteaza, am invatat-o acum cativa ani buni. Pana la urma, lucrurile pe care le facem in numele iubirii sunt mai importante decat iubirea in sine. Si merita sa iubesti macar o data cu adevarat, ca sa afli cine esti si ce poti face. Pentru ca iubirea, daca nu te ucide, te face mai puternic.

Insomnia

Imi plac insomniile de vara. Nu prea am parte de ele, nu ma deranjeaza caldura si sunt ca o pisica lenesa care ar dormi tot timpul. Dar, uneori, in dimineti ghiduse ca asta, ma trezesc natural pe la 4 si ceva si ascult pulsatia locului. Cateva pasari matinale, insecte fara fus orar si masini cu respiratie grea pe sosea. Sub patura cerului, oameni si bestii se aciuiaza prin paturi, perne, cotloane, scorburi, cotete, palate si uneori prin suflete.

Te simti detasat de tot si de toti, esti un calator fara cazare, pe un taram al tuturor posibilitatilor. Si dormi sub cerul liber si nu ai nevoie de nimic. Si niciun suflet nu e casa pentru tine. Am cunoscut oameni care nu pot trai decat in regim hotelier. Au relatii de scurta durata si de fiecare data pleaca mai departe, sa cunoasca nu neaparat alte locuri ci alti oameni. Nici ei nu au nevoie de cazare pe timpul noptii.

Dimineata de iunie, 25 iunie. Vara trece repede. De aia nu merita sa dormi vara. Vara, vara, vara. Marea, marea lui Iris Murdoch. Despre iubire si obsesie, despre mare ca personaj in sine. ”Timpul, ca si marea, dezleaga toate nodurile” (Iris Murdoch, Marea, marea).

Everybody loves a loser (Morcheeba)

Ca orice marketer adevarat, imi cunosc publicul. Si, asa cum il stiu eu, melodia asta nu-i spune nimic. Dar o postez pentru versurile ei, pentru mesajul ”sanatos”. Si da, everybody loves a loser. Acum, ca a venit vorba de subiect, mi se pare important sa precizez. Succesul se defineste ca un drum si nu ca o destinatie in sine. Important este de unde pleci si unde ajungi si nu unde esti pur si simplu. Ce faci cu ceea ce detii este mai important decat ce anume detii. Asadar, pentru toti cei care se tem de mediocritate, vesti bune. Mediocritatea inseamna sa ramai pe loc si nu the failure of getting in top 0,00005% of population. Succes!

This time, you have to face your future
Although it’s just a dusty road
It’s clear that backing down don’t suit you
I’d hate, to break your sacred code
People, along for the ride
High noon, getting closer
I think you’ll find, everybody loves a loser
So you’ll be fine, you won’t be lonely long
I think you’ll find, everybody loves a loser
So you’ll be fine, you won’t be lonely long

Why is the whale so blue?

Lumea e un imens ocean. Pesti mari si mici. Dar nu la inegalitati ma gandesc acum. Ma gandesc la solitudine si la libertate. Care, pana la urma, sunt in legatura indisolubila.

Balena albastra e fantezia mea. Nu in sensul lui Vlad Craioveanu. Ci in sens filosofic: pe de o parte, mi-as dori sa le salvez, pe de alta parte, as vrea sa fiu una din ele (poate daca as fi, l-as cauta pe Craioveanu :-)).

Iata ce frumusete!

Brandul de tara e in curul gol pe strada

O fi fost joia trecuta caldura mare, mon cher, dar sa vezi ditamai adultii goi scalzandu-se in Dambovita, la Izvor, vis a vis de banca de import -export, mi s-a parut prea de tot.

Nu m-as fi gandit la brandul de tara taman atunci, daca nu se intampla sa impart vecinatatea cu niste straini veniti pentru prima data in tara noastra... Ce or fi gandit despre noi nu stiu. Ca poate suntem o tara cu vederi largi, foarte deschisa, o Sparta moderna? Sau ca suntem niste tampiti care cheltuie sute de mii de euro in campania de pus ”i” -ul in ”Romania” cand, de fapt, ar trebui sa schimbe lucrurile in strada, acolo unde se construieste imaginea tarii? Sau, ma rog, in cazul de fata, pe garla.

Do you wanna marry me?

Zi infecta. Sfarsit de zi in acord: niciun fucking taxi nu vrea sa ajunga in Herastrau. Ok, suna un prieten. Vine, prieten + taxi, mergem sa imi iau masina (in infectia zilei respective, mi-am lasat masina in oras).

Hai sa mancam ceva. Mergem. Hai la Vatra. Gica Petrescu ii zice cu spor. Comandam, ne bucuram. La un moment dat, el zice ceva de casatorie. Mie imi ramane aripioara de la pui undeva intre trahee si esofag. S-a pus de-a curmezisul. Lui ii par sugrumata de emotie. Eu dau o Cola pe gat sa fac loc refuzului. El crede ca mi s-a uscat gura.

In fine, in timpul manevrei Heimlich, am suficient timp ca sa ma gandesc. Pana la desert (viva clatita) refuzul e generos ambalat in glazura si pe deplin digerat de amadoi.

Ramanem prieteni.

De la trandafiri mi se trage...

The look of love, daca ati uitat cumva cum arata/suna.
Perfect song!

Sex and the city

Photo(s) © 2008- New Line Cinema- All Rights Reserved , from www.hollywood.com

Filmul cu sexul si orasul e o revista glossy animata. Moda la greu, branduri la refuz. Filon epic cunoscut din serial, final asteptat (desi, eliberau mai bine femeile de povara unui ideal fortat daca eroina Carrie ar fi ramas totusi nemaritata. S-a castigat ceva la emancipare prin destinul Samantei, dependenta de sex si la 50 ani si nu cu acelasi partener. Felicitari!) In rest, apropiindu-ma de 30 de ani, nu am putut sa nu lacrimez la momentul anularii nuntii si sa .. (citez) ”blestem ziua in care s-a nascut” Big (cine a vazut filmul, intelege). Pentru ca, pana la urma si atat timp cat vom viziona povesti cu maritisuri (eventually) vom continua sa fim programate sa credem ca asta trebuie sa se intample: sa ne casatorim odata si odata! Ceea ce, desigur, nu e rau, dar nici musai.

Per total, merge, de weekend, de loisir, e de vazut... Baietii pot ramane la meci, ca nu pierd nimic. Ba chiar castiga, avand in vedere ca apare un element in film (Dante) care i-ar putea complexa pe vecie. Ups, iar am salivat pe tastatura!

Book! Fest - nu chiar

Fuseram la Bookfest. Carti destule. Standuri ok, oricum atmosfera mai incitanta ca alta data. Luat vreo 5 carti. Reduceri, nu prea. Daca nu ati fost, nu ati pierdut nimic. Daca ati fost, nu ati pierdut timpul, sper, o carte e oricand buna pe langa casa omului. Nu stii niciodata cand se dezechilibreaza vreo mobila, ceva...

Cafe Boheme

Pe Bastiliei, leagan al nefericii mele din prima facultate, am descoperit un locsor primitor, unde poti savura cafele deosebite si niste cocktailuri de vara very... cool (din colectia Dove -in fine, acest mix de marketing imi scapa)...

De revenit. Au si mancare, au si... clatite, iar sandvisul vegetarian a fost bun. Seriviciul ireprosabil.

Adresa: Bastiliei, nr. 11.

Crem caffe - Romana nu mai e

Sambata dupa un mic shopping intens (frustrare mare ca la masaj am ratat programarea...) ma izbeste o pofta de savurosul sandvis Cremcaffe. Tusti in masina si tusti in Romana. Cand, ce sa vezi? Lantul Citygrill a acaparat frumoasa locatie si si-a bagat meniul si knowlegde-ul in ale serviciilor in Crem caffe! Prin urmare, am asteptat juma de ora pentru a ni se lua comanda. Apoi am aflat cu stupoare ca nu mai au meniul cafenelei, dar nici obisnuitul Citygrill (de ex vinetele la cuptor). Si dupa ceva timp, ca nici blenderul nu functioneaza. Am taxat impertinentza cu o atitudine de consumator constient de drepturile lui: am multumit frumos si am plecat.

Pacat de cladire!

Kartell Cafe

Nu e necesar sa fii intr-un cartel al petrolistilor sa iti permiti sa intri, decorul este fabulos, pernele comode, baia (desi undeva in subteran) foarte interesanta. Inghetate spectaculoase si mari. Merita frecventat.
adresa: Smardan 7, in spatele BNR.

L Operette - La teatrul mic

In afara de comunism, francezii au mai inventat inca o prostie, si asta e spectacolul L Operette, a carui victima am fost joia trecuta, la Teatrul Mic. Acum, orice experienta e buna, fie macar si pentru a putea face comparatie cu alte tragedii care deja palesc in fata carnagiului de onomatopee si stupiditati desfasurat pe scena de catre Air de Lune (compania de teatru care a realizat la cochonnerie de mai sus).

Doua lucruri bune sunt de zis in legatura cu chestia asta (ca spectacol nu poate fi numit):
- efortul actoricesc deosebit (bravo lor)
- faptul ca se joaca doar o data si deci, nu veti suferi la randul vostru vreodata de asa ceva.

VAMA de la Arenele Romane

Pai, cam asa a fost...

Organizare defectuoasa, o singura intrare pentru o masa de oameni, plus o masina care trebuia sa treaca prin/peste multime. Organizatorii, ”Agentia de vise” rele sau cum s-o fi numit ar fi trebuit sa estimeze numarul biletelor vandute si sa calculeze (nu era greu) capacitatea de absorbtie a unei singure intrari pentru toata multimea aceea. Noroc cu faptul ca publicul era unul destul de educat, ca daca era un concert de al celor de la Trident (zic si eu) ar fi iesit cu pierderi umane.

Concertul in sine, foarte frumos. Sonorizarea usor afectata la inceput (cei de la Zero, din deschidere aveau o instalatie super) dar pana la urma a sunat bine.

Iar artistul, ce sa zic, mare artist. Face show adevarat. Poate si vrea. La mai multe!

Pierderi diverse

Mi-am pierdut husa de la telefon. Valora, in bani, 6 RON. Da, stiu, suna aiurea. Insa cu totii stim ca pierderile sunt subiective si suferintele in consecinta. Tare rau m-a afectat momentul. Am pierdut-o in Piata Victoriei, ieri, pe seara. Daca ma veti vedea invartindu-ma cu privirea pierduta prin fata Guvernului, sa stiti ca de la husa este.

Cu doua zile in urma pierdeam o invitatie la concertul Sugar Babes. Valora, in bani, habar n-am, dar subiectiv valora mult ca promisesem cuiva ca mergem. Ghinion...

Da, tineti minte, nimeni nu are dreptul sa va judece pentru regretele voastre. Poate regretati o inghetata, un bilet de tranvai, un zambet, o cafea cu cineva, sau poate chiar o viata intreaga...

Puteti sa va plangeti aici. Adresa mea va sta la dispozitie. Nu se va considera consiliere psihologica (tocmai s-a dat o lege pentru controlul acestor servicii), ci doar un loc de depus regrete.

Va astept!

Putini, dar buni

Jonathan Rhys-Meyers sta in Pieptanari! Asa ar fi transpus stirea ziarul (?) Click. Eu doar va jur ca in zona e o clona a halucinantului sus numit... (sursa foto: www.tabu.ro)

It is summer...time

E oficial, a inceput! Sa va fie vara frumoasa!


http://www.youtube.com/watch?v=1yKgAEkCKxY

(Summertime - Ella Fitzgerald & Louis Armstrong)